Vama Veche

-
A fost o dată un sat mic, pe plaja Mării Negre, cu un renume și un suflet mare. În România vei găsi azi o tonă de oameni dispuși să apere Vama de azi (cum o știu eu) și o tonă dispuși să îi ia de guler și să o condamne. Sincer, nu mă interesează disputele. Amestecul de rustic, fiță, hipstereală și balamuc a fost fix pe gustul meu. De felul meu, sunt o persoană comodă. Am fost cu cortul doar la munte, niciodată la mare. Nu mă dau în vânt după muzica folk sau cântatul la chitară. Și nu am fost niciodată în Vama Veche până în 2012.

În Vamă, eu am găsit libertatea pe care niciodată nu am putut să o găsesc în jurul meu. Întotdeauna am simțit, atunci când plecam din țară, că oamenii te judecă mult mai puțin decât aici, că se uită la tine mai puțin, că te  analizează mai puțin și, în general, sunt mai destupați. Mi-era ciudă că nu găsesc acest lucru și mai aproape și mi-era ciudă pe oamenii din jurul meu că erau incapabili să se detașeze. N-o să mă lansez în elucubrații despre gura lumii și tradiții și din astea. Ideea de bază e că nu mi-a plăcut niciodată sentimentul că sunt analizată, privită. Libertatea asta a fost primul lucru care mi-a plăcut în Vamă.

În Vamă am băut Mojito pe post de cafeaua de dimineață, am dansat pe plajă și pe masă într-un loc în care toată lumea făcea chestia asta și nimeni nu te privea urât decât dacă îi ocupai locul (pe masă). În Vamă am văzut fete ce se sărutau și apoi dansau până picau din picioare și a trebuit să mă feresc din calea celor care făceau pogo. În Vamă am auzit Rammstein pe plajă și, deși nu puneau decât piesa cea mai comercială, am fost în al nouălea cer. În Vamă am văzut un tip care, ajuns pe plajă, și-a smuls efectiv hainele de pe el și apoi a luat-o la fugă prin apă, gol pușcă și râzând cu gura până la urechi. În Vamă am văzut hipsteri ce dansau pe muzica de la căști, în timp ce tot restul plajei dansa pe o altă melodie.

Bine, tot în Vamă am plătit prea mult pentru niște cazări nașpa (și în general am plătit prea mult), a trebuit să mă feresc de de-aștia puși pe scandal și m-am mai împiedicat de câte o mizerie de pe plajă . Dar până la urmă, locul acela rămâne sinonim cu libertatea, cel puțin în mintea mea.

Când am fost pentru prima dată în Vamă, eram într-o etapă a vieții mele când trebuia să mă revolt, pentru că mă simțeam prea sufocată din toată părțile. Acum, mi-a trecut. Oare ceea ce voi vedea peste câteva zile îmi va inspira același sentiment al libertății?

Popular posts from this blog

Bali travel with my kid

-
Image
I started this blog long before becoming a parent because I wanted an outlet for my traveling experiences and because I wanted a place to write. After I had my daughter, I promised myself that I would not turn it into a parenting blog. I wrote according to my previous interests, such as traveling, literature, music, and food. I care for my daughter dearly and I have her best interest at heart, but I consider my experiences with her to be private, so I never wanted to write about them. This post will be an exception. When I became pregnant, I was repeatedly told that my "traveling habits" will have to change, aka that I won't be able to do it anymore. It hurt me deeply, mostly because it came from other parents who had not taken their kids outside the borders of the country. It hurt me because I believed them and I thought that my traveling days were over. When my daughter was 9 months old, we decided to take her to the seaside, without leaving the country. There is a...
Read more

Solenoid, a patra dimensiune

-
Image
în curs de apariție în Euphorion                 Recent, editura Humanitas a anunțat publicarea celei de-a doua ediții a romanului Solenoid al lui Mircea Cărtărescu, eveniment ce survine la șase luni de la publicarea primei ediții. Chiar și acest fapt în sine iese cumva din cutumele lumii editoriale românești, întrucât publicarea celei de-a doua ediții a unui roman la atât de scurt timp față de prima dezvăluie cel puțin o cifră de vânzări mult peste medie. Dincolo de cifrele de vânzări și dincolo de campania de marketing, Solenoid este o carte infinit surprinzătoare. Este o carte care până la urmă se citește ușor, în ciuda faptului că ulterior e extrem de greu să o relatezi. E un volum, unic în literatură română, radical diferit de absolut tot ce s-a scris în ultimii ani, diferit și față de ceea ce a scris Mircea că Cărtărescu anterior. În același timp, deși sfidează evident limitele realității și funcționăr...
Read more

Bali Offerings

-
Image
I've been practicing Vipassana meditation for five years. I started it to escape my horrific anxiety and panic attacks. In 3 guided sessions, it worked like a charm. I got rid of my panic attacks and learned to control my anxiety. And more. I learned to know myself. I also tried yoga. But this post is not about my experience with meditation and yoga. It is about peace. I have no community for my practice and I do not feel the need for one, as I am a loner. Few people are aware that I have these preoccupations. I live in a European country, one that is deeply committed to its own beliefs and rituals. And these meditative rituals are alien, no matter how much they have helped me. So when I decided to travel to Bali, I kind of knew what I was in for. I read about the culture, the unique mix of Hindu and Buddhist spirituality. I read about the daily offerings and how one was supposed to be careful with them. I looked at pictures of the Hindu statues of gods, beings so complex ...
Read more